Regrets are useless but living without is even more useless

Sometimes only by comparison can we realize what we did wrong, what we should have done, who loved us, who deserved a second chance and the saddest is when we figure it out someone didn’t and disappointment is the most hard to put up with and it usually comes from who we had never expected!
Anyway any new day it’s a new chance for us to start over 🙂
…writing this over a cup of hot coffee and a cigarette easy like sunday morning …

Anunțuri
Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

la final de necrologul unei suferinte

no comment

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Cand nu mai ramane decat: „strict tehnic!”

E un soi de rezumat la povestea unei despartiri..dar nu va intristati! E genul ala de melodrama care dupa ce a trecut, s-a dat uitarii…asa ca si Finala CM (la care am fost implicata pana peste in socializare online: v. Facebook:))! „Must ado about nothing” cum le zicea Shakespeare sau pe romaneste, frate: ce dr… te tot agiti degeaba (tarducea literara: „Mult zgomot pentru nimic”).
Ei na…cand dupa traiti intense manifestate, dar prea putin simtite…expuse printr-un teatru remarcabil intre Ego-orgoliu si fatisism sadic ca apoi la o trecere : „Fk off you’re not what I want!!But I am sorry for being rude: please just understand we are not compatible” (le zic in engleza ca in romana deontologia moralista pe care o port ma face sa ma jenez sa le scriu vadit:)))…
ei bine: dupa o trecere subita si intempestiva de ti se invarte capu’ si incerci sa iti dai 2 palme sa se opreasca si sa prinzi mai bien scenariul…ce ramane intr-o situatie in care cei doi „fericiti” de soarta..sunt nevoiti sa coexiste o perioada…”Let’s talk strictly technical” e un fel de „Let’s talk strictly about business:)) asta daca ai”norocul” sa ajung in punctul ala si nu cu un sut in cur! (sa am pardon”)..dar nu se preteaza la nivelul de educatie socio-moral pe care trebuie cealalta parte implicata, de altfel si cea decizionala, sa o emita ca imagine promovata: stii cum se zice: sa ramana loc de…”Buna ziua” si mai adaug „How much?!?”

ps: pe FB imis cria un „amic” daca autoironia nu e o forma a libertatii interioare: ii dau dreptate si ii zic ca e si exterioara nu doar interioara ca acolo putem fi cat de liberi vrem noi sau chiar mai liberi decat am vrea:))

Dragilor si uite-asa cu sau fara autoironie am revenit dupa o lunga perioada de pauza la scris:)) nu ma condamnati, sunt si eu o biata traitoare si muritoare foarte foarte plictisita :))

Publicat în plictiseala sau blogul asta, Uncategorized | Etichetat , , , , | 4 comentarii

„tati, de ce fug norii..?”

Nu stiu daca iti mai amintesti de o reclama la nu-stiu-ce nici eu..doar ca era o replica memorabila, leit-motivul reclamei: un baiatel il intreba pe taica-su „tati, de ce fug norii..?”

Cu aceeasi inocenta si curiozitate avida intreb: de ce nu e de ajuns dragostea?

E atat de covarsitoare intrebarea…mirarea care o naste incat imi fug mii de idei dar apoi se incurca si nu gasesc raspuns pentru ca sunt foarte multe..si ma intristez….si cad prada tristetii care darama orice posibilitate sa gasesc un raspuns concret.
Tocmai! e gresit! nu poti da raspunsuri concrete la ceva atat de inconcret cum e dragostea!

Poate ca eu o vad ca ceva absolut …dar pentru altii e doar o stare de moment ..sau o stare generala de baza care nu se mai resimte la suprafata: exact ca un parfum: notele de suprafata si notele de baza!

Si ce ramane de facut? e lasitate sa renunti pentru ca cineva simte notele de baza si tu notele de suprafata sau invers?!?..dar asa-i ca ideal a fi sa le resimtim sincronizat..ambele in aceeasi scurgere a intensitatii parfumului in timp?

Nu-mi place cum scriu: oricat incerc sa concretizez mereu ajung in abstract; ma gandesc ca asta e de fapt problema: la mine! absolutizare! si ar trebui sa-mi revin cu picioarele pe pamant…dar cat poate sa dureze ceva impus? ceva fortat..cand totul trebuie sa se reverse de la sine intr-o naturalete neperceptibila dar frumoasa…

Si e trist..atat de trist..cand dragostea nu e de ajuns…

sau oare e de ajuns dar o subestimam noi prin propriile frustrari, neincredere, asteptari…

Publicat în Uncategorized | Etichetat , , , , , , , , , , | 4 comentarii

This my fucking happy life, dar e soare afara!

Brusc, la laptop, intr-o dezordine total necaracteristica mie..maniaca sa detin controlul si sa fie ordine in jurul meu (nu dezbat acum temerile astea cu motivatiile lor adanc psihologice)…dupa o pauza lunga de scris in care mai deschideam rar blogul cu incercari slabe sa ma simt inspirata dar apoi inchideam urgent sa nu cad in depresia neinspiratiei…iata-ma ca scriu!

Tocmai am avut parte de niste intamplari nefericite (sau poate fericite:) cu o prietena..de fapt e relativ substantivul asta:)) ce vreau sa zic este ca o consideram prietena dar s-a dovedit ca era doar o parere; e deja cliseu situatia cu prietena neprietena si nu asta vreau sa scriu..oamenii care dezamagesc sunt prea neimportanti sa le mai acorzi o secunda de regret dupa…ci sa te bucuri ca te-ai eliberat de fapt de ipocrizia unei prefacatorii.

Revin..tocmai imi completam status pe YM…canal de socializare online:)) care suna exact asa My fucking happy life (dilema era daca e mai interesant fucking happy life sau happy fucking life..dar am optat pt prima varianta: de ce?? pentru ca viata totusi merita pretuita si refuz sa o iau in derizoriu cu epitetul „fucking”

Deprimata, dezamagita, dezolata (cei 3 D :)) si afara e soareee!!! atunci statusul meu merita completat: e soare afara! din „senin” m-am inveselit, am resimtit o bucurie mai presus de starile celor 3 D pentru ca am realizat! toti avem neimpliniri, nemultumiri, frustrari insa important e sa stim sa le gestionam, sa le acceptam ca sa putem trece peste..pentru ca: e SOARE afara!

Uita de unghiile rupte si nefacute, uita de dezordinea din jur, uita de anii care trec, uita de criza, uita de praful care se depune asiduu imediat cum il stergi, uita de aragaz cu plita patata de ulei prajit desi te spetesti stergandu-l cu diferite solutii advertate tv, POS, uita de neimpliniri sentimentale si carieristice (oricum e dilema cu gaina si oul who comes first?) etc…ah: am si uitat de incidentul cu prietena:))

Uita de tot si trage aer adanc… cu ochii sus
E SOARE AFARA!

Publicat în plictiseala sau blogul asta, Prieteni, psihologia de a simti | Etichetat , , , , , , , , | 2 comentarii

Old times forgotten in music

Publicat în Uncategorized | Etichetat | 3 comentarii

doar expresia unei imaginii

body lies

body beauty lie love

Publicat în psihologia de a simti | Lasă un comentariu